Skip to main content Skip to search

Ordinul de protectie – modalitate de prevenire si combatere a violentei domestice

Ordin de protecție împotriva unei persoane – instrument eficient împotriva violenței domestice în România? Ordinul de protecție este reglementat de legislația națională, Legea 217 din 2003, legea pentru prevenirea şi combaterea violenței. La data de 1 septembrie 2016 a fost ratificata Conventia Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor si a violentei domestice, prin legea nr. 30/2016, cunoscuta sub numele de Conventia de la Istanbul, care impune statelor părți, măsuri concrete de prevenire și de protecție, fiind cel mai complex instrument de cooperare juridică internațională în ceea privește prevenirea violenței și combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor, protejarea victimelor, ordinul de protecție împotriva unei persoane, urmărirea penală a autorilor și adoptarea unei game largi de măsuri pentru a stopa acest flagel.

Prevederile Convenției de la Istanbul, la care a aderat și România, stipulează crearea unor mecanisme care să garanteze o protecţie adecvată victimelor, precum şi un grad cât mai mare de conștientizare a efectelor acestui fenomen în vederea prevenirii și a descurajării violenței. Convenția de la Istanbul aduce o serie de completări necesare în ceea ce privește definirea fenomenului violenței domestice, a calității de victimă a unor fapte de violență, incriminarea unor practici culturale ce afectează negativ viața femeilor, respectiv practici tradiționale precum multilarea genitală, căsătoria forțată sau acte de violență precum hărțuirea, avortul forţat sau sterilizarea forţată.

Pe plan național, înca din art. 1 al Legii nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea si combaterea violentei domestice, legiuitorul arata scopul reglementarii ordinului de protectie de catre autoritati, respectiv prevenirea si combaterea violentei domestice care reprezinta parte din politica integrata de ocrotire si sprijinire a familiei.

Serviciile de avocatură furnizate în domeniul Ordinului de protecție se bazează pe experiența echipei noastre, acumulată în alte acțiuni similare în instanță. Prin colaborarea cu o casă de avocatură specializată în problematica Ordinului de protecție, vă asigurați că veți fi reprezentat de o echipă de avocați care cunoaște foarte bine legislația Ordinului de protecție și toate detaliile care să îți maximizeze șansele unui verdict pozitiv. Fie că ai fost victimă într-un astfel de caz, fie că ai fost acuzat pe nedrept, suntem pregătiți să te reprezentăm în instanță.

Ordinul de protectie provizoriu: procedura prin care se dispune introducerea lui

Astfel, procedura privind ordinul de protectie provizoriu se demareaza prin simpla apelare a Sistemului National Unic de Urgenta (112) si se emite de catre politisti veniti la fata locului, care constata pe baza evaluarii situatiei de fapt, ca exista un risc iminent ca viata, integritatea fizica ori libertatea unei persoane este pusa in pericol printr-un act de violenta domestica.

Ordinul de protectie provizoriu se dispune pentru o perioada de 5 zile, este comunicat atat agresorului, cat si victimei si presupune o serie de masuri de protectie ce pot fi dispuse, cum ar fi evacuarea agresorului, reintegrarea victimei si a copiilor in locuinta comuna, obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime fata de victima, etc…

Un aspect extrem de importat este acela ca incalcarea masurilor dispuse prin ordinul de protectie provizoriu constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Confirmarea ordinului de protectie

In termen de 24 de ore de la data emiterii de catre politie a ordinului de protectie provizoriu, acesta urmeaza a fi inaintat parchetului de pe langa judecatoria teritoriala competenta in vedere confirmarii, iar procurorul de caz urmeaza a decide necesitatea mentinerii sale in termen de 48 de ore de la emitere.

Totodata, procurorul, dupa confirmare, inainteaza ordinul de protectie provizoriu catre instanta de judecata competenta pentru emiterea ordinului de protectie.

Este important de aratat faptul ca ordinul de protectie provizoriu poate fi contestat la instanta, in termen de 48 de ore de la comunicare, iar hotararea instantei este definitiva.

Ordinul de protectie împotriva unei persoane: Procedura de emitere a sa de catre instanta de judecata

Instanta competenta sa emita ordinul de protectie este instanta de pe raza teritoriala in care isi are domiciliul sau resedinta victima, iar cererea de emitere este scutita de taxa de timbru si se judeca de urgenta si cu precadere. Totodata, solutionarea cererii nu poate depasi 72 de ore, iar hotararea instantei este executorie.

Prin hotararea instantei se pot dispune o serie de masuri similare cu cele de la ordinul de protectie provizoriu, respectiv: evacuarea temporara a agresorului din locuinta; reintegrarea victimei si a copiilor acesteia, in locuinta; limitarea dreptului de folosinta a unei parti a locuintei comune de catre agresor; cazarea/ plasarea victimei intr-un centru de asistenta; obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime; interdictia agresorului de a se deplasa in anumite localitati; obligarea agresorului de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere; interzicerea oricarui tip de contact cu victima; obligarea de a preda politiei armele detinute; suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială; obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie şi poate recomanda internarea voluntară sau, după caz, poate solicita internarea nevoluntară; obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie; obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuinţa familiei; verificări periodice şi/sau spontane privind locul în care se află agresorul.

Nu in ultimul rand, trebuie aratat faptul ca dispozitivul hotararii va cuprinde si mentiunea ca incalcarea oricareia din masurile dispuse constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Hotararea prin care a fost emis ordinul de protectie este supusa apelului, in termen de 3 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor sau de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.

Emiterea ordinului de protectie: situații ulterioare

Dupa ce instanta a dispus emiterea ordinului de protectie, indiferent de etapa procesuala in care s-a dispus, ulterior finalizarii termenului de 6 luni, termen maxim pentru care se poate dispune ordinul de protectie, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecţie, dacă există indicii că în lipsa măsurilor de protecţie viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol.

De asemenea, persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse in urmatoarele conditii: agresorul a respectat interdicţiile sau obligaţiile impuse; agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranţă, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii; dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competenţelor de către un serviciu de probaţiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut şi faptul că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenţei domestice sau pentru familia acesteia.

Incalcarea sau nerespectarea ordinului de protectie

Conform art. 47 din Lege incălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 38 al. (1), (4) şi (5) lit. a) şi b) şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Masurile prevazute la art. 38, al. (1) sunt: a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei; c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; d) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă dintre cele prevăzute la art. 19; e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiţi potrivit prevederilor art. 5, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; f) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; g) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; i) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute; j) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Mai departe, pe langa masurile prevazute la art. 38, al. (1) legiuitorul a reglementat, in cuprinsul al. (4) posibilitatea instantei de a dispune şi obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie şi poate recomanda internarea voluntară sau, după caz, poate solicita internarea nevoluntară, în condiţiile Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, nr. 487/2002.

În cazul în care agresorul este consumator de substanţe psihoactive, instanţa poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea acestuia într-un program de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, conform art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Controlul respectării ordinului de protecție

Conform art. 38, al. (5) din lege, instanţa poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecţie şi pentru prevenirea încălcării acestuia, precum: a) obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie; b)obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuinţa familiei; c)verificări periodice şi/sau spontane privind locul în care se află agresorul.

De asemenea, art. 47, al. (2) prevede ca incălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie provizoriu a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 31 alin. (1) şi dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 31, al. (1) din lege prevede situatia in care prin ordinul de protectie provizoriu, de dispun, pentru o perioada de 5 zile anumite obligatii si restrictii, respectiv: a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună; c)obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiţi potrivit prevederilor art. 5, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; d) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;

Pe langa cele doua consecinte, cu caracter de infractiune, ale incalcarii masurilor dispuse prin ordinul de protectie, fie el si provizoriu, legiuitorul mai stabileste si alte consecinte care au caracter contraventional, respectiv cele de la art. 57 din lege, dupa cum urmeaza:

Conform al. (1), constituie contravenţii, dacă potrivit legii penale nu constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă între 1.000 lei şi 5.000 lei următoarele fapte: a) refuzul primirii în adăpost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivată a asistentului social, îngrijire medicală gratuită celui aflat în suferinţă vizibilă, pentru înlăturarea consecinţelor violenţelor; b) schimbarea destinaţiei adăpostului.

De asemenea, conform al. (2) din lege, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500 lei şi 1.000 lei refuzul părăsirii adăpostului, indiferent de motiv, în momentul în care condiţiile care au determinat internarea au dispărut.

In cuprinsul al. (3) se mentioneaza faptul ca, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500 lei şi 1.000 lei încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pătrunde în incinta adăpostului în care se află sau crede că se află victima.

Hartuirea psihica in familie

Aceasta problematica este analizata de catre legiuitor inca din primele articole ale legii. Astfel, art. 4, al. (1) din lege defineste formele sub care poate aparea violenta domestica printre care si violenta psihologica, care este definita de catre legiuitor ca fiind impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar.

Astfel, legiuitorul a incercat sa cuprinda si acea activitate de violenta asupra psihicului persoanei protejate, violenta care duce la efecte destul de severe asupra unei persoane. Actul de hărțuire poate fi comis de orice persoană, cum ar fi un vecin sau coleg de serviciu, sau de către un necunoscut cu care te întâlnești pe stradă. Printre cele mai cunoscute situații de hărțuire amintim: primirea de apeluri, email-uri și vizite nesolicitate, abuz și bullying online, urmărire, abuz verbal și amenințări, acte de intimidare (geamuri sparte la mașina personală, spre exemplu). Pe lângă acestea, mai sunt și alte gesturi despre care vom discuta în rândurile următoare, alături de efectele pe care le produc. Hărțuirea mai înseamnă și presiune sau intimidare agresivă. Astfel, acest act acoperă o paletă largă de comportamente care, oricum le-ai privi, mereu vor fi catalogate drept ofensatoare. A hărțui este un comportament care îl deranjează, îl afectează și îl tulbură pe cel hărțuit. Și are un caracter repetitiv.

Modalitatile prin care opereaza aceasta hartuire sunt multe si putem enumera doar cateva dintre ele, respectiv comentarii jignitoare, gesturi de intimidare sau de răzbunare, răspândirea de zvonuri, umilirea, izolarea sau negarea prezenței unei persoane, tachinarea, discreditarea, criticarea fiecărui cuvânt rostit de către cineva, banalizarea felului în care gândește și ce gândește o persoană.

Ordinul de protecție împotriva unei persoane: concluzii finale

Problematica acestei noi institutii a ordinului de protectie a aparut ca o necesitate in cadrul societatii de astazi, care are scopul asigurarii obligatorii a protectiei acordata de catre stat persoanelor vulnerabile.
In contextul societatii de astazi violenta de orice fel trebuie si se incearca a fi stopata prin modalitati diverse, iar modalitatile de stopare evolueaza odata cu evolutia societatii. O noutate in acest sens se afla si obligativitatea purtarii de catre agresori a bratarilor electronice care au ca scop monitorizarea acestora astfel incat, posibilitatea de incalcare a ordinului de protective sa fie minima.

Discutia cu privire la aceste kituri de monitorizare a agresorilor și a respectării măsurilor privind ordinul de protecție este una extrem de larga pornind de la beneficiile acestora si pana la nevoie de suplimentare a fondurilor pentru achizitia lor.

Intr-un final trebuie sa mentionam faptul ca entitatea noastra vine in ajutorul victimelor agresiunii prin asistarea in fata instantelor de judecata si explicarea procedurilor astfel incat aceasta violenta domestica sa poata fi gestionata de catre victima cu maxima celeritate si in cunostinta de cauza.

Totodata, asiguram si asistenta pentru presupusul agressor in a se apara in fata unor acuzari nefondate din partea persoanelor care doresc sa profite de prevederile acestei legi cu rea – credinta.

Avocat Iancu Vlad-Alexandru
Avocat Iancu Vlad-Alexandru